Româncele care lucrează ca menajere, protejate de abuzuri

Româncele care lucrează ca menajere, protejate de abuzuri

Abuzurile comise de angajatori împotriva femeilor care muncesc pentru ei, au ajuns în atenția parlamentarilor,care vor ca pe viitor acestea să poată munci decent, fără a mai fi expuse pericolelor, care ajung chiar la manifestări violente.
Astfel, la Sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 18-22 aprilie 2016), senatorul PNL Viorel Badea a prezentat în cadrul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă a APCE, raportul cu tema: “Drepturile lucrătoarelor casnice care provin din Europa de Est”. Badea a arătat că lucrătoarele casnice provin atât din state membre UE, cât și din țări care nu aparțin blocului comunitar, precum Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina, unele state din Balcanii de Vest, statele din vecinătatea arabă, țări africane sau asiatice. A relevat că, din păcate, munca domestică este în mod tradițional asociată cu un sector al pieței muncii care nu presupune un grad prea ridicat de calificare, existând numeroși factori, cum ar fi statutul socio-economic precar, natura izolată a locului de muncă și o voce colectivă insuficient de fermă, care transformă această categorie de angajați într-una vulnerabilă la exploatare și condiții de muncă dificile.
”La nivel mondial, cel puțin 53 de milioane de persoane, dintre care 83% femei, își câștigă existența ca lucrători casnici, iar acest număr este în creștere constantă, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare. Sectorul muncii casnice, care numără în Europa sute de mii de femei migrante, este departe de a fi unul omogen, existând diferențe în funcție de natura muncii prestate – activități de menaj, îngrijire de copii, îngrijire de bătrâni, de locul efectiv de muncă: în propria casă, în locuința angajatorului ori în centre de îngrijire etc”,spune liberalul.
Raportorul român a atras atenția totodată asupra dimensiunii îngrijorătoare a muncii nedeclarate, care reprezintă în momentul de față circa 18,4% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene. Badea a precizat că această realitate contravine standardelor în materie de muncă decentă, întrucât acestei categorii de angajați îi sunt refuzate drepturi elementare în domeniul muncii și protecției sociale. ”Femeile care lucrează într-un mediu casnic se confruntă uneori cu acte de abuz psihic și fizic, inclusiv proferare de insulte, amenințări, violențe fizice sau chiar acte de hărțuire sexuală, iar inexistența unor dispoziții legale la nivel național care să reglementeze condițiile de muncă pentru această categorie de lucrători permite perpetuarea unor situații care se traduc într-un volum foarte mare de muncă, salarii mici, plăți ilegale, lipsa protecției sociale și un număr de ore lucrate cuprins între 14 și 18 ore pe zi și uneori chiar 7 zile pe săptămână. Această stare de fapt, conform raportorului, reprezintă o încălcare flagrantă a articolului 2 din Convenția Socială Europeană revizuită a Consiliului Europei, care garantează un număr rezonabil de ore de lucru, precum și o perioadă rezonabilă de odihnă săptămânală. Organizația Internațională a Muncii (OIM) deține un rol cheie în combaterea acestui fenomen extrem de preocupant. În 2013 OIM a demarat, cu finanțarea Uniunii Europene, Programul Global de Acțiune privind lucrătorii casnici migranți și familiile acestora”, a mai spus Viorel Badea.
Acesta a amintit că primul instrument juridic la nivel internațional care introduce standarde globale pentru protecția acestei categorii de angajați este Convenția OIM privind lucrătorii casnici din 2011.
Badea a solicitat aprobarea Biroului APCE pentru organizarea unei vizite de documentare în luna iunie 2016, la Geneva, la sediul Organizației Internaționale a Muncii, pentru a avea un schimb de vederi cu experți specializați în acest domeniu, iar în luna septembrie 2016 a propus organizarea unei audieri în cadrul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă la care vor fi invitate organizații neguvernamentale cu activitate relevantă, precum și lucrătoare casnice care au fost victime ale abuzurilor angajatorilor.